Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea

Atelierul de vacanţă, ediţia a III-a. Activităţi propuse: atelier de lectură; învăţăm să comunicăm; învăţăm limbi străine prin joc; atelierul fanteziei; clubul isteţilor; să ne cunoaştem oraşul; din tainele muzicii; din tainele dansului; de la cele 7 minuni ale lumii la lumea modernă; audiţii muzicale; proiecţii filme; lecţii de comunicare – jurnalism; să ne jucăm de-a actorii; să învăţăm despre cărţi; jocuri de dezvoltare psihomotorie şi educative; tinerii şi consumul de droguri; fizică distractivă; chimie distractivă; mitologie; geografia judeţului; învăţăm să desenăm cu ajutorul calculatorului

·         Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea

·         Muzeul Judeţean “Aurelian Sacerdoţeanu”

·         Membrii fotoclubului “Floare de colţ”

·         Muzeul Judeţean “Aurelian Sacerdoţeanu”

Galeria de Artă Râmnicu Vâlcea 

Expoziţie Constantin Neacşu

·         Uniunea Artiştilor Plastici din România - Filiala Vâlcea

·         Muzeul Judeţean “Aurelian Sacerdoţeanu”

Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea

Cursuri şi evenimente de informare – comunicare europeană pentru toate categoriile de utilizatori: copii de gimnaziu - atelierul Europa; elevi de liceu: - Şcoala de vară Europe Direct, curs de limba germană; adulţi: curs de limba engleză, curs de specializare manager de proiecte; pensionari - curs de iniţiere calculator

·         Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea- Centrul Europe Direct

La şase zile după ce a spus ucenicilor Săi : "Sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea Împărăţia lui Dumnezeu venind întru putere" (Matei 16, 28 ; Marcu 9, 1), Iisus îi luă pe Apostolii Săi preferaţi : Petru, Iacov şi Ioan ; ducându-i deoparte, urcă pe un munte înalt - muntele Taborului în Galileea - ca să se roage. Se cuvenea într-adevăr ca cei care aveau să asiste la suferinţa Sa la Ghetsimani şi care aveau să fie martorii cei mai importanţi ai Patimilor Sale, să fie pregătiţi pentru această încercare prin priveliştea slăvirii Sale: Petru, pentru că tocmai îşi mărturisise credinţa în dumnezeirea Sa ; Iacov, căci a fost primul care a murit pentru Hristos; şi Ioan care mărturisi din experienţa sa slava dumnezeiască, făcând să răsune ca "fiu al tunetului" teologia Cuvântului întrupat.

El îi urcă pe munte, ca simbol al înălţării spirituale care, din virtute în virtute, duce la dragoste, virtute supremă care deschide calea contemplării dumnezeieşti. Această înălţare era de fapt esenţa întregii vieţi a Domnului care, fiind îveşmântat cu slăbiciunea noastră, ne-a deschis drumul către Tatăl, învăţându-ne că isihia (liniştirea) este mama rugăciunii, iar rugăciunea este cea care arată către noi slava lui Dumnezeu.

"Şi pe când se ruga, deodată, faţa Sa deveni o alta, Se schimba şi sclipi ca soarele, în timp ce hainele sale deveniră strălucitoare, de un alb scânteietor, cum nu poate înălbi pe pământ înălbitorul" (Marcu 9, 3). Cuvântul lui Dumnezeu întrupat îşi arăta astfel strălucirea naturală a slavei dumnezeieşti, pe care o avea în El însuşi şi pe care o păstrase după Întruparea Sa, dar care rămânea ascunsă sub acoperământul trupului. Încă de la zămislirea Sa în pântecele Fecioarei, într-adevăr, dumnezeirea S-a unit cu natura trupească iar slava divină a devenit, în mod ipostatic, slava trupului asumat. Ceea ce Hristos le arăta Apostolilor Săi în vârful muntelui nu era deci o privelişte nouă, ci manifestarea strălucită în El a îndumnezeirii naturii omeneşti - inclusiv trupul - şi a unirii Sale cu splendoarea dumnezeiască.

Sărbătoarea Schimbării la Faţă este deci prin excelenţă aceea a îndumnezeirii naturii noastre omeneşti şi a participării trupului nostru trecător la bunurile veşnice, care sunt mai presus de fire. Înainte chiar de a îndeplini Mântuirea noastră prin Patimile Sale, Mântuitorul arată atunci căscopul venirii Sale în lume era tocmai să aducă pe tot omul la contemplaţia slavei Sale dumnezeieşti. Din acest motiv sărbătoarea Schimbării la Faţă i-a atras în mod deosebit pe călugări, care şi-au închinat întreaga viaţă căutării acestei lumini.

- Biserica „Schimbarea la Faţă ” – Ansamblul Fostului Schit Fedeleşoiu, comuna Dăeşti, sat Fedeleşoiu

“Târg la Lădeşti”, proiect cultural de readucere în actualitate a rolului târgurilor în viaţa socială, economică şi culturală a comunităţii. În context: concert al Orchestrei “Rapsodia vâlceană” şi al grupului folcloric “Rapsozii Oltului”

·         Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea

·         Primăria comunei Lădeşti

“Sărbătoarea grâului”, ediţia a IV-a - proiect cultural de promovare a sărbătorilor prilejuite de strângerea recoltei, cadru de întâlnire şi dezbatere a problematicii noilor condiţii pedo-climatice ale culturii grâului. În context: întâlnirea specialiştilor cultivatori de grâu; spectacol folcloric dedicat fermierilor în interpretarea Orchestrei “Rapsodia vâlceană” şi grupului folcloric “Rapsozii Oltului”

·         Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea

·         Primăria comunei Lăcusteni

Ora 17,00: Casa Memorială “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea

·         Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea

“Credinţă şi har”, tabără de instruire cu componenţă religioasă şi artistică

·         Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea

·    Arhiepiscopia Râmnicului

·    Organizaţia World Vision

Ora 12,00: Biblioteca Orăşenească “A.E. Baconsky” Călimăneşti

·         Biblioteca Orăşenească “A.E. Baconsky” Călimăneşti

“Cântecele Oltului”, ediţia a XLII-a, festival interjudeţean al ansamblurilor folclorice din judeţele străbătute de râul Olt

·         Primăria oraşului Călimăneşti

·         Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea

·         Casa de Cultură “Florin Zamfirescu” Călimăneşti

·         Grupul Şcolar Economic - Administrativ Călimăneşti

Ziua de 15 august este, pentru toţi creştinii ortodocşi, ziua de "Sfânta Maria Mare", dată la care Biserica prăznuieşte anual "Adormirea Maicii Domnului".

Cu trei zile înainte de Adormirea Maicii Domnului, Iisus Hristos l-a trimis pe arhanghelul Gavriil, să o anunţe pe Sfânta Maria că urmează să părăsească această lume, pentru a ajunge la mărirea şi cinstea de a sta în ceruri cu Mântuitorul. Arhanghelul i-a adus de data aceasta Sfintei Maria o ramură de finic. Maica Precista a înţeles mesajul, şi-a pregătit casa cu lumânări şi tămâie, apoi a plecat pe Muntele Măslinilor, unde avea obiceiul să se roage. Pe drum, toţi copacii şi măslinii se înclinau în faţa Sfintei Marii, ca semn de mare cinste. Când s-a întors, a căzut din nou în rugăciune, a aprins lumânările şi tămâia, le-a chemat pe sfintele care vieţuiau împreună cu ea şi le-a spus: "Iată, a sosit vremea ca eu să vă las şi să mă duc la Fiul Meu". Acelaşi lucru l-a spus şi apostolilor, apoi s-a întins pe pat şi şi-a dat duhul.

Atunci, apostolii au început să cânte împreună cu îngerii, au luat patul Maicii Domnului şi au pornit cu el spre Grădina Ghetsimani, ca să îl aşeze în mormânt. În prezenţa apostolilor, trei zile şi trei nopti s-au auzit cântări îngereşti în jurul mormântului. Abia apoi au înţeles toţi ce s-a intamplat. Şi asta când Sfântul Apostol Toma i-a rugat pe ceilalţi apostoli să-i deschidă şi lui mormântul, pentru că el nu fusese de faţă la Adormirea Maicii Domnului. Aşa au constatat cu toţii minunea: în mormânt rămăsese doar giulgiul, căci Iisus a luat-o la ceruri cu trup cu tot pe Mama Sa.

- Biserica ”Adormirea Maicii Domnului”, Călimăneşti, str. Nicolae Bălcescu nr. 1

- Biserica ”Adormirea Maicii Domnului”, municipiul Drăgăşani, str. Regele Ferdinand

- Biserica de lemn ”Adormirea Maicii Domnului”, comuna Cernişoara, sat Armăşeşti

- Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” a Fostului Schit Grămeşti, comuna Costeşti, sat Pietreni

- Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” a fostei Mănăstiri Stăneşti, comuna Lungeşti, sat Stăneşti-Lunca

- Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstiri Govora, comuna Mihăeşti, sat Scărişoara

- Biserica de lemn ”Adormirea Maicii Domnului”, comuna Milcoiu, sat Izbăşeşti

- Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Frăsinei, comuna Muereasca, sat Andreeşti, cătun Şuta

- Biserica de lemn ”Adormirea Maicii Domnului” la Memorialul „Nicolae Bălcescu”, comuna Nicolae Bălcescu, sat Valea Bălcească

- Biserica ”Adormirea Maicii Domnului”, comuna Nicolae Bălcescu, sat Mângureni

- Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Sărăcineşti, comuna Păuşeşti Măglaşi, sat Valea Cheii

- Biserica de lemn ”Adormirea Maicii Domnului”, comuna Păuşeşti – Otăsău, sat Cernele

- Biserica de lemn ”Adormirea Maicii Domnului”, comuna Stoileşti, sat Geamăna, cătun Gemenica

- Biserica de lemn ”Adormirea Maicii Domnului”, comuna Stoileşti, între satele Urşi şi Ghiobeşti

- Biserica ”Adormirea Maicii Domnului”, comuna Stoileşti, sat Bârsoiu, cătun Văcăria

- Biserica de lemn ”Adormirea Maicii Domnului”, comuna Suteşti, sat Pietroasa

- Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Nicolae”, comuna Tetoiu, sat Tetoiu

“Târg tradiţional la Grădiştea”. În context: concert al Orchestrei “Rapsodia vâlceană” şi al grupului folcloric “Rapsozii Oltului”

·         Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea

·         Primăria comunei Grădiştea

“Sfinţii Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei 4 fii ai săi: Constantin, Radu, Ştefan, Matei şi Sfetnicul Ianache

Intrigile Cantacuzinilor, bogăţia domnitorului Constantin Brâncoveanu care a stârnit invidie şi dorinţa de a-i fi luată poziţia Valahiei la confluenţa intereselor geopolitice a trei mari imperii, au dus, în final, la executarea domnului şi a apropiaţilor lui la 15 august 1714 în Piaţa Yali Kiosk din Istanbul. Imediat, trupurile celor executaţi, conform obiceiului, au fost aruncate în Marea de Marmara, în apropiere de Bosfor.

De acolo, trupurile au fost scoase în taină, de pescari rămaşi anonimi, duse pe Insula Halki şi îngropate în apropierea bisericii creştine de acolo, la a cărei întreţinere Brâncoveanu contribuise în timpul vieţii sale.În condiţii rămase necunoscute, în jurul anului 1720, cu bani proveniţi din sipeturi ascunse de ochii otomanilor doamna Marica a putut aduce, de la Istanbul la Bucureşti, trupul şi capul fostului ei soţ.

Osemintele au fost îngropate în interiorul Bisericii Sfântul Gheorghe Nou Bucureşti, în naos, în stânga mormântului domnului fanariot Ion Mavrocordat.

Constantin vodă Brâncoveanu şi fiii săi Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi sfetnicul Ianache Văcărescu au fost canonizaţi la 20 iunie 1992 prin Hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Voinţa sa a fost să îşi doarmă somnul de veci la Mănăstirea Hurezi unde sarcofagul îl aşteaptă gol de aproape trei secole.    

·         Casa de Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu

·         Mănăstirea Hurezi

“Ortodoxie şi artă”, proiect derulat în cadrul programului “Dialog plastic”, ediţia a III-a

·         Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea

·    Primaria oraşului Băbeni

·    Arhiepiscopia Râmnicului

“Ziua comunei Stoileşti” – proiect cultural de promovare a valorilor materiale şi spirituale locale. În context: spectacol folcloric susţinut de Orchestra “Rapsodia vâlceană” şi grupul folcloric “Rapsozii Oltului”

·         Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea

·         Primăria comunei Stoileşti

Ora 17,00: Casa Memorială “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea

Întâlnirea cenaclului literar “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea

·         Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea

Ioan Botezatorul, cel despre care Mântuitorul Iisus Hristos a spus că a fost mai presus decât toţi muritorii şi proorocii, l-a propovăduit pe Hristos şi a fost îmbrăcat din pântece cu sfinţenie. El a iubit înţelepciunea şi a locuit în pustiu, cugetând mereu în Legea lui Dumnezeu. Ioan a trecut peste hotarele umane, fiind cel care l-a botezat pe Hristos, acest eveniment fiind marcat în calendarul ortodox la 6 ianuarie.

Moartea prorocului a fost hotărâtă de regele Iudeei, Irod Antipa, la una din serbările zilei sale de naştere, în cetatea Sevastiei. Capul Botezatorului i-a fost cerut lui Irod de fiica sa vitregă, în schimbul unui dans. Sfântul Ioan fusese închis de Irod, pe care îl avertizase că nu-i va fi iertat niciodată faptul ca s-a căsătorit cu fosta nevastă a fratelui său Filip, Irodiada. Botezatorul a stat în temniţă multă vreme, fiind vizitat de ucenici, pe care îi învaţă Legea lui Dumnezeu şi le vorbea despre venirea în lume a lui Mesia. După ce a dansat la petrecerea dată în cinstea lui Irod, fata Irodiadei a primit pe o tigaie capul proorocului, cu sângele curgând încă. Pentru că se temea că Botezătorul ar putea învia dacă trupul ar fi fost îngropat alături de cap, Irod nu a dat ucenicilor decât trupul sfântului, care a fost îngropat în Sevastia. Capul a fost îngropat de Irodiada în curtea sa, la mare adâncime.

- Biserica “Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” a Schitului Troianu, municipiul Râmnicu Vâlcea

- Biserica “Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” a Mănăstirii Cornet, com. Racoviţa, sat Tuţuleşti

“Ziua comunei Budeşti”, proiect cultural de promovare a valorilor comunităţii

·         Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea

·         Primăria comunei Budeşti

Teatrul de Stat "Anton Pann" prezintă spectacolele lunii august:

·    “Ciuboţelele ogarului“, spectacol de marionete, dramatizare de Alin Antemir după Călin Gruia, regia Alin Antemir

Următoarele spectacole se vor prezenta în staţiunile şi în taberele din judeţul Vâlcea:

·         “Hansel şi Gretel” după Fraţii Grimm, regia Diana Roman

·         „Scufiţa roşie”, dramatizare de Viorica Stamate, după Fraţii Grimm

·         „Cocoşelul neascultător” de Ion Lucian, regia Bogdan Tudor Pelerin

·         „Ileana Sânziana”, dramatizare Ioan Brancu, după Petre Ispirescu

·         “Motanul Încălţat”, dramatizare după Charles Perrault, regia Bogdan Tudor Pelerin

·    „Ce înseamnă să fii onest”,de Oscar Wilde, regia Adrian Roman

·    ”Capra cu trei iezi”, regia Georgiana Marin - spectacol de teatru de pãpuşi

Ora 20,30: Parcul Zãvoi, Teatrul Municipal ”Ariel”

·    ”Farsa Maestrului Pathelin şi a soţiei sale Guillomed”

Marţi - Joi: 14:00, 17:00 şi 20:00; Vineri şi Sâmbăta: 17:00 şi 20:00

Marţi - Joi: 14:00, 17:00 şi 20:00; Vineri şi Sâmbăta: 17:00 şi 20:00

Marţi - Joi: 14:00, 17:00 şi 20:00; Vineri şi Sâmbăta: 17:00 şi 20:00

Marţi - Joi: 14:00, 17:00 şi 20:00; Vineri şi Sâmbăta: 17:00 şi 20:00